Dacă aveţi venele înroşite şi umflate, iar de-a lungul venei simţiţi dureri acute, atunci suferiţi de flebită sau inflamarea venelor. Flebita poate apărea ca urmare a insuficienţei cardiace, rănilor, cancerului, repausului la pat, obezităţii, intervenţiilor chirurgicale, varicelor, unor boli infecţioase, fumatului, sedentarismului, injecţiilor intravenoase repetate, tendinţei sângelui spre coagulare la anumite persoane, vârstei înaintate, transmiterii prin ereditate, folosirii contraceptivelor orale care favorizează îngroşarea sângelui. Gravitatea acestei boli depinde de profunzimea situării vasului de sânge afectat. Această afecţiune se întâlneşte în 2 forme: flebita superficială şi flebita profundă.
Flebita superficială nu este gravă. În acest caz se inflamează venele de la suprafata pielii. Se întâlneşte foarte des, mai ales în zona gambelor, şi se vindecă doar în câteva zile. Simptomele flebitei superficial sunt: vena inflamată este înroşită şi caldă, , zvâcneşte şi doare, îndeosebi la palpare şi la schimbarea piciorului de la poziţia orizontală la cea verticală. Dacă aceste simptome nu dispar în câteva zile (7-10 zile), atunci acest fapt indică la o afecţiune mai gravă.
Flebita superficială poate fi tratată acasă, prin odihnă la pat, gleznele trebuie tinute cu 20-30 cm mai sus fata de nivelul inimii, astfel se stimuleaza circulatia sangelui in gambe. Foarte utili sunt ciorapii elastici care realizează o compresiune şi ameliorează mult fluxul sanguin.
 |
| Pelin |
Se iau 100 g pelin proaspăt, se acoperă cu 500 ml de zer sau lapte acru. Se lasă la macerat timp de 8 ore. Acest amestec se aplică pe locurile afectate sub formă de comprese.
Flebita profundă – reprezintă inflamaţia venelor interioare din zona membrelor inferioare. Aceasta forma este mai gravă şi se întâlneşte mai rar. Pielea membrului afectat devine de o culoare albă ca laptele, deoarece chegurile de sânge care se formează în vene împiedică circulaţia normală a sângelui. Aceste cheaguri se pot desprinde şi ajunge chiar în plămâni, unde pot provoca embolie pulmonară, sau în inimă şi pot avea urmări fatale.
Deseori persoanele ce suferă de această formă a bolii nu-şi dau seama că o au, deoarece uneori simptomele pot lipsi în totalitate, însă complicaţiile ei pot fi fatale. In alte situaţii apar edeme pe întreaga lungime a membrului, dureri, uneori ulceraţii la nivelul pielii, febră, edem al gambei (prin apasare cu degetul ramane o adancitura) ce indică prezenţa bolii.
Dacă apar noduli, edeme în tot membrul, dureri şi febră ridicată, atunci este un indiciu al prezenţei şi unei infecţii. Infecţia trebuie tratată imediat, indiferent de gravitatea infectiei, de cauza aparitiei ei (un traumatism, ranirea unei vene, infectia unei valve). În acest caz e necesară o ingrijire medicală rapidă, deoarece poate reprezenta un risc de septicemie.
In cazul flebitei profunde masarea membrului afectat este neindicat, deoarece există riscul desprinderii unui cheag de sânge, ce poate migra către plămâni sau inimă şi pot fi fatale.
In ambele cazuri, ţinând cont de simptomele specifice ale flebitei, e nevoie de examinarea unui medic specialist, care poate determina situaţia venelor de sânge, stabili diagnosticul prin analiza rezultatului unei radiografii şi a prescrie tratamentul necesar.
Paralel cu tratamentul prescris de medic se poate face şi un tratament cu plante naturale:
Se ia o lingură de rădăcini de sângerie, se punîntr-un vas emailat şi se toarnă peste ele un pahar de apă rece. Vasul se acoperă şi se pune să fiarbă la foc mic timp de 30 min. Se strecoară imediat. Se împarte în patru porţiuni egale şi se administrează cu o oră înainte de mesele principale.
Se ia 100g sfeclă roşie (rădăcina) care se taie mărunt sau se dă prin răzătoare. Se toarnă de-asupra 1litru de apă în clocot şi se lasă să se infuzeze. Se administrează câte 150 g de infuzie de sfeclă după fiecare masă. Această infuzie întăreşte pereţii venelor, previne acutizarea bolii şi este utilă în flebita superficială.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu